Știință veche...

Principiul homeopatiei, conform căruia "o boală se vindecă prin ceva asemănător" au fost menționate încă în învățăturile vedice, iar în Grecia antică deja se preda în școlile mistice pitagoriene. Însăşi Hipocrate, medic grec (născut în 460 î.Hr., decedat în jurul Hr.e370), pe care îl considerăm părintele medicinii, a menționat că aceleași lucruri care cauzează boala, o pot şi vindeca.

Adeptul de mai târziu al lui Hipocrate, medicul german, filozof și teolog din perioada renașterii, Theophrastus von Hohenheim (1493-1541), cunoscut sub numele de Paracelsus, de asemenea, credea și aplica principiul similitudinii. Paracelsus a fost una dintre personalităţile marcante şi formatoare ale epocii renașterii, care avea chemarea să sensibilizeze oamenii cu privinţă la propriile scopuri şi datorii în viaţă. Prin ideile sale a prevestit principiile de bază ale Homeopatiei, care aveau să se materializeze mai târziu cu două secole și jumătate.

Părintele Homeopatiei este considerat medicul german Samuel Hahnemann (1755-1843). A fost o personalitate cu vaste cunoștințe în domeniul medicinei, farmaciei, botanicii şi în mineralogie, vorbea mai multe limbi străine. Nefiind de acord cu metodele medicale contemporane a renunţat la practica medicală, câştigându-şi existenţa cu traduceri. În timp ce efectua traducerea Materiei Medica a profesorului Cullen, care zicea că efectul benefic al chininei împotriva malariei se datorează gustului amar, Hahnemann a fost cu totul nemulţumit de această explicaţie și a încercat pe el însuși efectul chininei. A observat astfel, că de la chinina i s- au creat simptomele malariei şi printr-o intuiţie genială, a tras concluzia, că ceea ce crează simptome la oamenii sănătoși, este capabil să vindece aceleași simptome la bolnavi. Astfel a formulat legea similitudinii (Similia similibus curentur), a înţeles că acţiunea remediului trebuie observată asupra oamenilor sănătoşi (proving). A formulat şi a dezvoltat această știință până la sfârşitul vieţii, pe care el a denumit-o Homeopatie, considerând-o pe bună dreptate arta vindecării.

Pe parcursul timpului, alţi mari homeopaţi au contibuit la consolidarea bazelor ştiinţei Homeopatiei, la dezvoltarea ei, contribuţia lor fiind de mare valoare în practica modernă a homeopatiei din zilele noastre. Să amintim doar câţiva dintre cei mari.

Constantine J. Hering (1800 -1880) a fost un mare a pionier al Homeopatiei, el a formulat legea vindecării. Medicul american James Tyler Kent (1849-1916) este considerat a fi un lider al homeopatiei, predecesorul Homeopatiei moderne, el a alcătuit un Repertoar cuprinzător. Repertoarul lui Kent, care a fost tradus în numeroase limbi, are valoare de referinţă chiar şi în zilele noastre. Lucrările sale (care sunt lecturi obligatorii fiecărui homeopat) totalizează, interpretează şi categorizează tradiţia homeopată, oferind a viziune mai amplă asupra caracteristicilor procesului de vindecare. William G. Boericke (1849-1929), medic american de origine austriacă, a fost reprezentant entuziast şi influent al medicinii homeopatice, lui i se datorează Materia Medica cea mai folosită şi în zilele noastre.

Profesorul George Vithoulkas, homeopat grec, este considerat reformatorul homeopatiei clasice din secolul al douăzecelea, care a aşezat Homeopatia pe baze ştiinţifice, introducând noţiuni noi, care sunt indispensabile practicii corecte ale Homeopatiei.

În 1996 George Vithoulkas a câştigat Premiul Right Livelihood (considerat ca premiul Nobel Alternativ) „...pentru contribuţia excepţională în reînvierea ştiinţei homeopatiei şi pregătirea homeopaţilor la cele mai înalte  standarde …”.

El îşi desfăşoară activitatea de pregătire a homeopaţilor pe insula Alonissos din Grecia la Academia Internațională a Homeopatiei Clasice (International Academy of Classical Homeopathy), unde au studiat peste 15000 de homeopaţi. El este autorul a numeroase cărţi şi articole. George Vithoulkas este profesor la mai multe universităţi, lecturile sale bazate pe experienţa a 55 de ani au valoare directivă. Explică într-un mod foarte clar reacţia la remediul homeopat, foarte important în a înţelege ce am făcut cu pacientul căruia i-am recomandat tratament. Profesorul Vithoulkas a introdus noţiunea nivelelor de sănătate, esenţială în a aprecia corect fiecare caz, pentru a şti cât este de sănătos, dacă este sau nu curabil cu Homeopatie, cât timp şi câte remedii sunt necesare pentru vindecare.